Picioarele sint lungi si puternice, doar in partea superioara pe alocuri acoperite, in partea inferioara acoperita cu solzi si au cite doua degete. Aripile relativ mari nu pot fi folsite pentru a zbura, si sint acoperite cu pene moi care atirna. Coada este acoperita cu pene scurte si moi, asemanator celor de laaripi. Penajul are o densitate medie si este moale. Pieptul este in partea de mijloc neacoperit.Penajul corpului si toate penele scurte ale cocosului sint negre.Penele lungi de la aripi si coada sint alb-lucioase. Culoarea gitului este rosie iar alpicioarelor de culoarea carnii.La gaini penajul scurt este de culoare brun-cenusie, la aripi si capatul cozii inegrit. Penele lungi de la aripi si coada au o culoare gri.
Strutul popula inca la sfirsitul sec. 19. stepele si deserturile africii si partea de vest al asiei din sudul Algeriei pina in Africa de Sud, de asemenea in stepa asezata intre Nil si Mar
ea Rosie, in zonele de desert ale Eufratului, in Arabia si Persia de Sud, oriunde solul este acoperit cu o vegetatie cit de rara si exista apa. El traieste in familii alcatuite dintr-un cocos si 2 pina la patru gaini. Atunci cind conditiile climatice oimpun, face si deplasari indelungate. In acest cazi formeaza turme. Atunci cind alearga isi desface aripile si poata sa depaseasca un cal de cursa. Simturile de vedere,
auz si miros sint foarte binedezvoltate. Strutul este o pasara foarte proasta care o ia la fuga ori de cite ori apare ceva necunoscut sau neobisnuit.
Se hraneste cu iarba, frunze, boabe, insecte si animale mici dar inghite si pietre, cioburi etc. Apa bea in cantitati mari.
Strutul salbatic isi face cuibul intr-o mica adincitura facuta pe sol, in care gainile oua impreuna ca. 30 de oua, iar altele in jurul cuibului. O gaina oua 12-15 oua. Oul are o lungime de 14-15 cm si o latime de 11-12 cm, culoarea fiind alb-galbuie, si cintareste in media 1440 g. Galbenusul este foarte gustos. Oule sint clocite in primul rind de cocos. In interiorul africii pasarile acopera ouale cu nisip si le parasesc citeodata ore intregi. Dupa 42-52 zile ies puii, care sint acoperiti cu ace asemanatoare celorariciului,
pe care le pierd pina la virsta de doua luni, cind incep sa primeasca penajul gri ca la femele; la doi ani se coloreaza penele la masculi, care ajung la maturitate sexuala la trei ani. Cuibul si puii sint bine paziti si aparati de struti.
De la o pereche de struti se obtin de regula 60 – 70 de oua/an. Atunci cind sint lasate pasarile sa cloceasca singure, se obtin doar cel mult 35 de oua/an din care un sfert de oua se pierd, pe cind prin incubarea artificiala pierderile sint minime. Puii au nevoie de o ingrijire atenta. Ei ating la virsta de 1,5 ani greutatea adulta. La virsta de 1an se recolteaza penele prin smulgere. Incepind de atunci se taie penele mature deasupra pielii la intervale de opt luni. Incepind cu virsta de 4 ani se pot recolta anual ca 30-40 pene alb-lucioase de la cocos. Ca cele mai frumoase pene sint considerate cele de Alepo din desertul sirian dupa care urmeaza penele de Berber, Senegal, Nil, Mogador, Cap si Yemen. Cele mai multe pene livra la sfirsitul sec. 19 zona Capului (Africa de Sud). Penele obtinute de la pasarile domestice
sint mai frumoase decit al pasarilor salbatice. Ouale si carnea de struti este consumata peste tot. Cojile de oua sint folsite in africa de mijloc si de sud ca si recipiente; in bisericile coptice pentru impodobirea lampilor.
Ofiterilor romani se permitea ca decoratie speciala sa poarte pene de struti pentru impodobirea coifurilor. Romanii plateau o avere pentru grasime de struti care se presupunea sa aiba insusiri extraorinare. Penrtru mirarea spectatorilor se prezentau in circul Romei struti caraora dupa ce erau decapitati alergau inca un timp prin arena. Actual rasele de struti folsosite pentru crestere au rezultat din diferitele incrucisari cu pasari din zone diferite. In general sint raspindite si folosite urmatoarele rase:
- Blue Neck
- Red Neck
- African Black.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu